DOC

comportamentului

By Valerie Allen,2014-08-11 02:44
6 views 0
comportamentului

I N S P E C T O R A T U L Ş C O L A R J U D E Ţ E A N C L U J

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

    CLUJ

Proceduri de intervenţie şi gestionare a situaţiilor

    de violenţă în mediul şcolar

    2009

    CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

    Coordonatori ISJ: insp. şc. Steliana Eliade, insp.şc. Daniela Sălăgean

Coordonatorul grupului de lucru: prof. psih. Marin Plosca, director CJRAE

    Prof. psih. Veronica Bogorin, CJRAE Prof. psih. Ruxandra Vasilescu, CJRAE Prof. psih. Alb Lucia, Lic. „V. Babeş”

    Prof. psih. Maria Baumgarten Prof. soc. Gabriela Căian, Col. Ec. „I. Pop”

    Prof. soc. Raluca Crişan, Lic. „O.Ghibu”

    Prof. psih. Laura Ionescu, Col.G.Coşbuc

    Prof. psih. Eleonora Marcov, Gr. Şc. „Şt.Pascu”, Apahida Prof. psih. Cornelia Mureşan

    Prof. psih. Ioana Pascaru, Lic. de Muzică „S. Toduţă”

    Prof. psih. Popa Diana, Şc. Tr. Dârjan

    Prof. psih. Ioana Pop, Lic. A. Iancu

    Prof. psih. Mihaela Rusu, Col. Tehnic ”Napoca”

    Prof. ped. Lorena Sava, Gr. Şc. „A. Borza”

    Echipa de lucru vă doreşte succes în aplicarea programului!

    2009 2

    CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

CUPRINS

1. Violenţa în şcoli – aspecte generale pag. 4

    2. Clasificarea formelor de violenţă după gradul de gravitate pag. 7 3. Proceduri de intervenţie în cazuri de violenţă în şcoală pag. 9 4. Direcţii de intervenţie în cazuri de violenţă – pag. 11 5. Fişă de monitorizare a comportamentului pag.14 6. Ghid de interviu pentru părinţi pag. 15

    7. Ghid de interviu pentru profesori/învăţători pag. 16 8. Chestionare ( elevi, cadre didactice, părinţi) pag.17 9. Planuri de lecţie (primar, gimnaziu, liceu) pag. 29

    2009 3

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

    Violenţa în şcoli

    - aspecte generale -

    Violenţa este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau

    audiovizualul informează în permanenţă cu privire la manifestări diverse ale acestui fenomen. Apariţia diferitelor forme de violenţă în mediul şcolar pare aproape o fatalitate şi devine, adesea, un lucru obişnuit, cu care semenii coexistă fără măcar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar dacă reprezintă o problemă delicată, punerea sub control a

    fenomenului violenţei nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare şi posibilităţile de prevenire. Problema violenţei în şcoală poate şi trebuie să devină o temă de reflecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional. Cu atât mai mult cu cât şcoala dispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al violenţei în mediul şcolar.

    În România există foarte puţine date statistice care să releve prevalenţa hărţuirii şi violenţei în mediul şcolar, cu toate că la nivel empiric se cunoaşte că acest fenomen este în continuă creştere la noi în ţară, existând o multitudine de cazuri de violenţă în şcoli mediatizate prin presa scrisă şi audio-vizual. Violenţa în şcoli este de asemenea

    considerată ca fiind un comportament învăţat fiind tangenţial identificată, în special, în legătură cu violenţa adulţilor faţă de copii, făcându-se asocierea între familia

    disfuncţională şi comportamentul potenţial violent al copiilor proveniţi din aceste tipuri de familii.

    Pentru a putea derula programe de prevenţie şi intervenţie este importantă înţelegerea fenomenului de hărţuire şi violenţă în şcoli şi caracteristicile atât ale agresorilor cât şi ale victimelor.

    Olweus (1994) a descris violenţa ca şi un tip special de agresiune, în care cineva atacă fizic sau ameninţă o persoană, care este slabă şi fără putere, pentru a o face să se simtă speriată, restricţionată sau supărată pentru o perioadă considerabilă de timp, atât

    datorită traumei emoţionale, ce urmează unui asemenea atac, dar şi datorită fricii de noi atacuri. Această definiţie arată că violenţa şcolară (bullyingul) este diferit de luptele sau certurile pe care doi oameni de aproximativ aceeaşi putere le au (Whitney & Smith,

    1993). În acest caz, actorul şi victimele sunt părţi ale aceluiaşi grup social de interacţiune.

    Surse ale hărţuirii şi violenţei în mediul şcolar

     Factorul familial

    Cercetările în ceea ce priveşte implicarea factorului familial în comportamentul

    agresiv confirmă faptul ca adolescenţii agresivi provin, de regulă, din familii în care părinţii înşişi sunt agresivi, şi metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relaţiile dintre tatăl tiran şi adolescent menţionează faptul că adeseori pot

    avea loc conflicte, care pot sfârşi printr-o ruptură a relaţiilor cu părinţii şi fuga de acasă a

    adolescentului precum şi prin vagabondaj.

    2009 4

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

    Tinerii care sunt deseori victime ale hărţuirii şi violenţei provin în special din familii hiper-protective în care părinţii sunt cei care îndeplinesc toate nevoile copiilor, îi controlează, nu-i lasă să-şi creeze propriul lor grup de prieteni, familia ţinând locul

    colegilor de la şcoală, a prietenilor din faţa blocului, a prietenului celui mai bun şi aşa mai departe. Aceşti tineri devin dezadaptaţi şi izolaţi social, ei nu ştiu să ia decizii în situaţii problematice, să reacţioneze în anumite situaţii de viaţă, să se adapteze la diferiţi factori de mediu.

     Factorul social

    Mediul social conţine numeroase surse de influenţă de natură să inducă, să

    stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciunea mecanismelor de control social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media,

    disfuncţionalităţi la nivelul factorilor responsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de cooperare a instituţiilor implicate in educaţie. Pentru ţările fost comuniste, creşterea violenţei în general, nu numai a violenţei şcolare, este pusă pe seama unui complex de factori precum: liberalizarea mas-mediei, lipsa exerciţiului democratic, creşterea libertăţii

    generale de mişcare, slăbirea autorităţii statului şi a instituţiilor angajate în respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994).

    Conjunctura economică şi socială provoacă anumite confuzii în rândul tinerilor,

    care încep să se îndoiască de eficacitatea şcolii, de utilitatea ştiinţei. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât constată că şcoala nu îi asigură inserţia profesională. Valorile tradiţionale promovate în şcoală – munca, meritul, efortul cunosc o degradare vizibilă. Un mediu

    social în criză afectează profund dezvoltarea personalităţii adolescentului şi a individului, în general.

     Factorul individual

    Un factor important al comportamentelor agresive este intoleranţa la frustrare.

    Starea de frustrare se manifestă printr-o emotivitate mărită, şi în funcţie de

    temperamentul individului, de structura sa afectivă, se poate ajunge la un comportament

    violent, individul nemaiţinând seama de normele şi valorile fixate de societate. Frustrarea

    afectivă este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de comportament. În urma efectuării unui studiu longitudinal asupra evoluţiei copiilor cu dificultăţi de comportament s-a descoperit prezenţa acestui factor în etiologia fenomenului într-o

    proporţie de 82 % din cazuri. Dobândirea toleranţei la frustrare depinde de nivelul de autocontrol, de temperament dar şi de norma de internalitate.

     Factorii individuali ce ţin de personalitatea victimei fac referire la tipurile de interacţiuni cu ceilalţi; persoanele care pot deveni uşor ţinta hărţuirii şi agresiunii sunt

    persoane retrase, izolate social, anxioase, cu slabe abilităţi de comunicare, nu au deprinderi sociale bine dezvoltate, sunt submisive. În acelaşi timp persoanele dispuse spre a fi ţinta agresorilor trăiesc sentimente de inferioritate în relaţie cu ceilalţi, stimă de sine scăzută, imagine de sine negativă, lipsă sau slabe metode de coping şi incapabil să

    facă faţă propriilor probleme. De asemenea sunt emotivi şi se autoculpabilizează pentru ceea ce li se întâmplă.

    2009 5

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

     Şcoala ca sursă de violenţă

    Sursele hărţuirii şi agresivităţii în şcoli sunt specifice pentru România, concludente fiind rezultatele cercetării „Violenţa în Şcoli” realizate în 2005 de UNESCO în şcolile şi liceele din România şi coordonată de doamna Aurora Liiceanu. În urma acestei cercetări

    s-au obţinut următoarele rezultate în ceea ce priveşte violenţa în mediul şcolar românesc.

    O primă sursă se referă la deficienţele de comunicare, ca o sursă fundamentală a hărţuirii şi violenţei în şcoli. Cei mai mulţi elevi investigaţi argumentează comportamentul violent prin faptul ca unii profesori nu sunt deschişi la comunicare. Cel puţin în această privinţă, toţi actorii investigaţi semnalizează comunicarea ca fiind cea

    mai tangibilă şi acută problemă a şcolii din care fac parte. Este evident că elevii au

    aşteptări mult mai ridicate privind relaţia lor cu profesorii, doresc ca aceştia sa fie mai deschişi, mai direcţi, mai apropiaţi de problemele lor.

    Altă sursă identificată este evaluarea rezultatelor elevilor şi climatul de competiţie –

    cauze ale frustrărilor elevilor. În ciuda eforturilor de reformă a sistemului de evaluare a rezultatelor şcolare din ultimii ani (introducerea calificativelor, luarea în considerare a mediei de absolvire la examenele naţionale şi la cele de admitere în învăţământul superior, încercările de introducere a unui portofoliu de educaţie permanentă), investigaţia de faţă arată că evaluarea continuă este o sursă de stres şi frustrare pentru elevi. Astfel, peste

    jumătate dintre elevii investigaţi apreciază ca unii profesori nu le evaluează corect rezultatele. Consilierii şi directorii implicaţi în studiu sunt de părere că subiectivitatea în evaluare poate fi cauza posibilă a violenţei elevilor, dar, în opinia acestora, incidenţa acestei cauze nu este la fel de importantă.

    O alta cauză a violenţei, în opinia elevilor, este impunerea cu orice preţ a autorităţii

    profesorului. Mai mult de 40% dintre elevii investigaţi resimt impunerea autorităţii profesorului ca o sursă importantă a reacţiilor de tip violent. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât opinia lor, în legătură cu profesionalismul şi pregătirea cadrelor didactice (componenta importantă a autorităţii profesorului) este de multe ori destul de critică.

    Astfel, 35,4% dintre elevii investigaţi consideră că profesorii nu sunt suficient de bine pregătiţi, în timp ce peste 20% sunt rezervaţi în a exprima o opinie în aceasta privinţă.

    2009 6

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

CLASIFICAREA FORMELOR DE VIOLENŢĂ DUPĂ GRADUL DE

    GRAVITATE

I. FORME UŞOARE:

    - Ton ridicat

    - Tachinare

    - Ironie

    - Poreclire

    - Insultă

    - Înjurătură

    - Intimidare

    - Scuipare

    - Instigare la violenţă

    - Deposedarea de obiecte personale

    - Însuşirea bunului găsit

    - Violarea secretului corespondenţei

    - Lăsarea fără ajutor

    - Aruncarea cu obiecte fără consecinţe grave

    - Atingere nedorită

    - Refuzul de a îndeplini sarcinile

    - Indisciplina la ore

II. FORME GRAVE:

    - Hărţuire

    - Abuz de încredere

    - Ameninţare

    - Înşelăciune

    - Şantaj

    - Calomnie

    - Seducţie

    - Lipsirea de libertate a persoanei

    - Ultraj

    - Ultraj contra bunelor moravuri - Tulburarea liniştii publice

    - Pălmuire

    - Îmbrâncire

    - Trântire

    - Imobilizare

    - Lovire/bătaie

    - Încăierare

    - Lupte de grup

    - Constituirea unui grup infracţional organizat

    - Aruncarea cu obiecte cu consecinţe grave

    2009 7

    CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

- Vătămare - corporală

     - corporală gravă

     - corporală din culpă

    - Mutilare

    - Deteriorare, distrugere de obiecte - Distrugere - calificată

     - din culpă

    - Instigare la discriminare - Portul şi folosirea fără drept de arme

    - Tăinuirea

    - Furt

    - Furt calificat

    - Tâlhărie

    - Tâlhărie calificată

    - Tentativă de viol

    - Tentativă de omor

    - Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

    - Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

    - Omor

    - Omor calificat

    - Uciderea din culpă

    - Actul sexual cu un minor - Viol

    - Corupţia sexuală

    - Perversiunea sexuală

    2009 8

    CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

    PROCEDURA DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE VIOLENŢĂ ÎN ŞCOALĂ

     constatarea faptei şi aducerea la

     cunoştinţa profesorului de serviciu/dirigintelui

     anchetarea cazului

     stabilirea gravităţii faptei – forme uşoare

dacă nu este prevăzută aplicarea regulamentului dacă este prevăzută

     sancţiunea sancţiunea

    sesizarea comisiei conducerea şcolii convocarea consiliului de violenţă ( dacă este cazul) profesorilor clasei

     da anchetă detaliată

     dacă se împotriveşte sancţionarea elevului

    stabilirea sancţiunii

     da

    convocarea consiliului ducerea la îndeplinire profesorilor clasei de diriginte

     nu

     colaborarea cu consiliere elevul rămâne părinţilor psihologică

    nesancţionat

     încheierea procedurii monitorizarea

     elevului

    2009 9

    CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

    PROCEDURA DE INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE VIOLENŢĂ ÎN ŞCOALĂ

    constatarea faptei şi aducerea la

     cunoştinţa profesorului de serviciu/dirigintelui

    anchetarea cazului

    stabilirea gravităţii faptei- forme grave

    sesizarea comisiei de violenţă anunţarea conducerii şcolii sesizarea părinţilor/rudelor

     autorităţii tutelare/ DGAPC

     anchetă detaliată sesizarea Poliţiei de proximitate sesizarea Jandarmeriei

     propunerea sancţiunii consiliere psihologică

     convocarea consiliului

     profesorilor clasei

     stabilirea sancţiunii

     convocarea consiliului profesoral

    extraordinar ( dacă este cazul)

sancţionarea elevului conform ROI

     consiliere psihologică încheierea procedurii monitorizarea elevului

    2009 10

Report this document

For any questions or suggestions please email
cust-service@docsford.com