DOC

11210048-manual

By Margaret Austin,2014-07-12 16:05
6 views 0
11210048-manual

     ANEXA 2

    MANUALUL PRIMARULUI

    PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

    ÎN CAZ DE INUNDAŢII

    CUPRINS

PREFAŢĂ

PARTEA I PREVEDERI LEGISLATIVE

    CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE

    1. Generalităţi

    2. Prevederi cadru şi atribuţii

CAPITOLUL II ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA PREDEZASTRU

    1. Pregătire – Prevenire

    2. Înştiinţare, avertizare şi alarmare

CAPITOLUL III ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE PE TIMPUL PRODUCERII

    INUNDAŢIILOR

CAPITOLUL IV ACŢIUNI CARE TREBUIE ÎNTREPRINSE PENTRU

    REVENIREA LA STAREA DE NORMALITATE

    1. Evaluare şi măsuri de reabilitare

    2. Asigurarea materială şi financiară

PARTEA a II-a MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE

    DE INUNDAŢII

    A. Predezastru

    B. Pe timpul producerii dezastrului

    C. Postdezastru

ANEXE:

    2.1. Echipamente

    2.2. NORMATIV-CADRU de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă

    împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale

    2.3. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale care asigură funcţii de sprijin

    privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,

    fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări

    accidentale

    2.4. Contravenţii şi sancţiuni

    2.5. Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor

    accidentale al comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de

    urgenţă

    2.6. Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic pe timpul producerii

    fenomenelor periculoase

    2.7. Conţinutul raportului de sinteză.

     2

    PREFAŢĂ

    Prezentul manual se adresează primarilor în calitate de preşedinţi ai comitetelor

    locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi celorlalţi membri ai acestor comitete şi

    reprezintă un colaj al prevederilor actelor normative în vigoare.

    Acest manual vine în sprijinul activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, pe care le desfăşoară primarul şi cuprinde un algoritm al

    activităţilor care se derulează înaintea, pe timpul şi după producerea inundaţiilor.

    Conţinutul lucrării reprezintă un ghid orientativ la îndemâna persoanelor cu funcţii de răspundere de la nivelul localităţilor care gestionează situaţiile de urgenţă

    generate de inundaţii.

    Manualul cuprinde modele de raportare în vederea realizării fluxului

    informaţional între comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi comitetul judeţean

    pentru situaţii de urgenţă.

    În anexe este prezentat conţinutul cadru al Planului local de apărare împotriva

    inundaţiilor şi Normativul cadru de dotare cu materiale şi mijloace de intervenţie

    operativă a deţinătorilor de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi

    al comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

    Actele normative în vigoare care reglementează managementul situaţiilor

    de urgenţă generate de inundaţii:

    1. OUG nr. 21/2004 Privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de

    Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15 / 2005;

    2. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare;

    3. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;

    4. HG nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin

    pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile

    neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

    5. HG nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional

    pentru Situaţii de Urgenţă;

    6. HG nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi

    funcţionare a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

    cu modificările şi completările ulterioare;

    7. HG nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura

    organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor

    operative pentru situaţii de urgenţă;

    8. HG nr. 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare al

    Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

    9. Ordinul comun nr. 638/420/2005 al ministrului administraţiei şi internelor şi al

    ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Regulamentului

    privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene

    meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări

    accidentale.

     3

    PARTEA I PREVEDERI LEGISLATIVE

CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE

    1. GENERALITĂŢI

    Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii se datorează, pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective

    în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva

    inundaţiilor. Astfel de riscuri există îndeosebi în bazinele hidrografice ale: Bârladului, Siretului,

    Sucevei, Moldovei, Bistriţei, Trotuşului, Putnei şi Milcovului, Râmnicului, Buzăului, Ialomiţei,

    Argeşului şi Dâmboviţei, Teleormanului şi râului Vedea, Oltului, Jiului, Cernei, Nerei, Caraşului,

    Timişului, Begăi, Mureşului, Crişurilor, Barcăului, Someşurilor, Tisei şi Vişeului, Arieşului,

    Târnavelor.

    Riscul producerii unor inundaţii bruşte şi unor dezastre de proporţii, ca urmare a unor posibile avarii ori distrugeri ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor poate

    conduce la pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.

Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:

     a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau

    blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;

     b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;

     c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole,

    depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:

     a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

     b) obiectivele sociale;

     c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme

    agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);

     d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de

    accidente;

     e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze,

    sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de

    telecomunicaţii şi altele;

     f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).

    Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

    2. PREVEDERI CADRU ŞI ATRIBUŢII

     4

Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

    ? previziunea şi prevenirea;

    ? prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;

    ? respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

    ? asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile

    administraţiei publice;

    ? transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât

    acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

    ? continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la

    nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor

    administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;

    ? operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului

    Naţional.

Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:

    ? măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;

    ? măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu

    urmări grave;

    ? măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase,

    accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea,

    înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.

    Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor şi a

    altor categorii defavorizate.

    La nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor se constituie comitete locale pentru situaţii de urgenţă, formate din preşedinte (primarul), vicepreşedinte (un viceprimar), şi membrii: secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz; reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi operatori economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai operatorilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor

    de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de

    situaţii de urgenţă; consultanţi.

Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a

    înlocuitorilor desemnaţi. Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare,

    care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.

Comitetele locale au următoarele atribuţii principale:

A) Conform O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de

    Urgenţă:

    ? informează prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind

    stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

    ? evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale,

    stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

    ? declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

     5

    ? analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi

    financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;

    ? informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;

    ? îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele

    abilitate.

B) Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă:

    ? aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează

    anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru

    îmbunătăţirea acesteia;

    ? aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi

    financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

    ? participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă,

    precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

    ? stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;

    ? înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

    centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;

    ? gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de

    protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;

    ? asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă

    corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile

    pentru depozitarea materialelor de intervenţie.

La nivelul administraţiei publice locale se constituie, prin dispoziţia primarului, Centre

    operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.

    Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii. Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţilor

    administraţiei publice locale. Atribuţiile specifice ale comitetelor şi centrelor operative se prevăd în

    regulamentele de organizare şi funcţionare proprii instituţiilor respective, în raport cu specificul

    situaţiilor de urgenţă gestionate şi al funcţiilor de sprijin pe care le îndeplinesc, avizate şi aprobate

    conform Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2004, modificată şi aprobată de Legea 15/2005. Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu personalul centrelor operative este învestit cu

    exerciţiul autorităţii publice.

    Centrele operative cu activitate temporară au următoarele atribuţii principale:

    a) centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru

    Situaţii de Urgenţă date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare

    de situaţii de urgenţă;

    b) monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul Judeţean şi celelalte centre

    operaţionale şi operative interesate;

    c) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor

    de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;

    d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea

    legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea

    situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele

    proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;

    e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe

    timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;

    f) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;

     6

    g) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă,

    prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.

Serviciile de urgenţă sunt profesioniste şi voluntare. Activitatea serviciului de urgenţă este

    coordonată la nivel local de către primar.

Serviciile de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au ca scopuri principale

    apărarea vieţii, bunurilor şi mediului împotriva dezastrelor, precum şi realizarea măsurilor de

    protecţie şi intervenţie în caz de inundaţii.

    Cetăţenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat, în condiţiile legii, cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare.

    Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se aprobă prin hotărâre a

    Guvernului.

    Personalul serviciilor de urgenţă voluntare şi cetăţenii care participă la acţiuni preventive şi de

    intervenţie pentru limitare, recuperare şi reabilitare pe timpul situaţiilor de urgenţă beneficiază de

    compensaţii băneşti, drepturi sociale şi alte facilităţi stabilite în Statutul personalului voluntar.

    Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi

    control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de

    avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor,

    a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice,

    planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de

    accidente la acestea.

Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul

    de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta

    se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi

    afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de

    accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea

    corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii

    hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le

    refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate

    din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.

    În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii

    hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în

    cel mai scurt timp, din surse proprii.

În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare

    împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:

     a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi

    din zonele de protecţie a acestora;

     b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;

     c) păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate

    lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;

     7

     d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a

    captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

Cu acordul Administraţiei Naţionale „Apele Române” sunt permise:

     a) depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de

    apărare;

     b) circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate

    pentru astfel de acţiuni;

     c) traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii

    sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa

    lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare. Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie de noi obiective

    economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora. Toate acestea reprezintă prevederi legale specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea regulamentului local de urbanism.

Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Judeţean în

    baza hărţilor de risc natural avizate.

    În zonele de risc natural, delimitate geografic şi declarate astfel conform legii, se instituie măsuri

    specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor,

    care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza

    întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva inundaţiilor.

    Administraţia Naţională “Apele Române”, în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, şi următoarele atribuţii:

    - exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a

    Apelor, aflat în administrarea sa;

    - monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi

    elaborarea diagnozelor şi prognozelor;

    - avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor,

    prin lucrările proprii de gospodărire a apelor;

    - avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea

    efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale;

    - avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, a lucrărilor construite pe ape sau în

    legatură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii; - asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în

    domeniu;

    - repararea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din

    domeniul public al statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele

    Române”;

    - refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al

    statului, care se află în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, afectate de

    calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.

La nivelul instituţiilor publice locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii

    comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor

    economici, de către conducătorii acestora.

La nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, instituţiilor publice şi al operatorilor economici

    cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate

    cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.

    Autorităţile administraţiei publice locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă

    în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel local şi urmăresc realizarea acestora.

     8

Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar

    de către toate autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor acestora.

    Autorităţile administraţiei publice locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările situaţiilor de urgenţă.

Asigurarea condiţiilor se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărire

    comunală, instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor

    din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale

    române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine

    ori cu caracter internaţional.

Conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, primarul are următoarele atribuţii

    principale:

    ? propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;

    ? aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;

    ? aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

    ? propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;

    ? participă la exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;

    ? coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;

    ? aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale;

    ? dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de

    către administratorul acestora;

    ? urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi

    alarmare în situaţii de protecţie civilă;

    ? răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie

    civilă;

    ? solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;

    ? exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;

    ? asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de

    protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;

    ? coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie

    civilă;

    ? stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie

    şi apă a populaţiei evacuate;

    ? dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

    ? cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de

    interes comun;

    ? gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de

    protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

Primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate

    de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

    poluări accidentale:

    ? asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;

    ? asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi

    afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice

    şi poluări accidentale;

    ? coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz

    de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi

    poluări accidentale;

     9

? asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor

    accidentale;

    ? asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor

    meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi

    bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea

    sinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate,

    retragerea din consum a produselor contaminate;

    ? stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative

    pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a

    serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă,

    energie electrică şi gaze naturale; ? centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi

    poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte operative şi de sinteză prevăzuute în anexă pe care

    le transmit Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi Centrului operativ al Sistemului

    de Gospodărire a Apelor;

    ? asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace

    de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor

    meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi

    întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;

    ? asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor

    pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă,

    din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor; ? urmăresc întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de cursuri de

    apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism General şi

    respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr.

    575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea V-Zone de

    risc natural.

Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă are următoarele

    atribuţii principale:

     a) efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă din

    competenţă;

     b) monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul,

    preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă

    măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de

    alertă;

     c) elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea

    acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă, conform reglementărilor

    interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate şi funcţiile de sprijin

    îndeplinite;

     d) face propuneri comitetului pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional, prin

    Inspectoratul General, privind activitatea preventivă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă;

     e) urmăreşte aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a

    planurilor de intervenţie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;

     f) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea

    legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare

    permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele

    proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;

     g) centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin,

    premergător şi în timpul situaţiilor de urgenţă, şi le înaintează organismelor abilitate să le

    soluţioneze;

     h) asigură transmiterea mesajelor de înştiinţare primite către structurile din subordine, cele cu care

    colaborează şi către autorităţile locale;

     i) evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc;

     10

Report this document

For any questions or suggestions please email
cust-service@docsford.com