DOC

11210042-rezumat_teza_roman1

By Gordon Knight,2014-07-12 16:02
5 views 0
11210042-rezumat_teza_roman1

    CUPRINS:

    Capitolul 1. Introducere.

     1.1.Scopul tezei. Actualitatea şi importanţa temei tratate……………… 8 1.2.Obiectivele tezei……………………………………………………. 11 1.3.Organizarea tezei…………………………………………………… 13

Capitolul 2. Stadiul actual privind realizările sistemelor de acroşare de pe

     elicopterele de atac.

     2.1 Consideraţii generale şi cerinţe operaţionale pentru 15 aeronavele militare……………………………………………………… 2.2 Cerinţe operaţionale pentru elicopterele militare……...…………… 23 2.3 Armamentul reactiv folosit la înarmarea elicopterelor…………….. 28 2.4 Compunerea instalaţiilor de acroşare-lansare a armamentului pe 55 elicoptere…

    2.5 Ferma şi lacătele de acroşare din compunerea instalaţiei.………….. 61 2.6 Consideraţii asupra materialelor utilizate în construcţiile aeronautice… 70 2.7 Concluzii……………………………………………………………… 77

     Capitolul 3. Calculul parametrilor constructivi ai fermelor din componenţa

    sistemului de acroşare a muniţiilor pe elicopter.

     3.1 Solicitări la care este supusă structura aeronavei…………………….. 79 3.2 Influenţa reciprocă dintre armamentul acroşat şi aeronavă………….. 88 3.3 Principii de calcul ale componentelor mecanice pentru instalaţiile de 95 acroşare-lansare de pe elicoptere…………………………………………. 3.4 Metode analitice utilizate în calculul dinamic al structurilor de 97 elicoptere…………………………………………………………………. 3.5 Concluzii……………………………………………….…………….. 116

    Capitolul 4. Metode moderne utilizate în calculul structurilor mecanice.

     4.1 Fundamentele teoretice ale metodei elementelor finite………………. 117 4.2 Calculul fermei de acroşare cu ajutorul metodei elementelor 126 finite………………………………………………………………………. 4.3 Concluzii……………………………………………….…………….. 140

Capitolul 5. Metode şi rezultate experimentale de apreciere a

    comportamentului la solicitările funcţionale a sistemelor de acroşare a

    armamentului pe elicoptere.

     5.1 Consideraţii generale…………………………………………………. 143 5.2 Metode, tehnici şi metodologii experimentale……………………….. 145

    3

    5.3 Aparatură de investigare experimentală……………….………………... 171

    5.4 Rezultate experimentale. Proba dinamică la tragerea cu p.r.n.d………... 188

    5.5 Concluzii………………………………………….…………………….. 204

     Capitolul 6. Concluzii finale.

     6.1 Concluzii de ordin general privind subiectul abordat. 206 Îndeplinirea obiectivelor…………………………………………………….

    6.2 Contribuţii proprii………………………………………………………. 208

     BIBLIOGRAFIE.

     ANEXE

    CAPITOLUL 1

    Introducere.

    1.1 Scopul tezei. Actualitatea şi importanţa temei tratate.

     Aeronautica modernă cunoaşte în perioada actuală o dezvoltare

    deosebită, datorită multiplelor necesităţi sociale pe care le satisface, începând de

    cu apărarea şi securitatea naţională, continuând în domeniile transporturilor şi

    serviciilor de diferite categorii şi încheind cu permanenta dorinţă a omului

    modern, de a scurta timpii inactivi şi a-şi eficientiza existenţa. În aceeaşi ordine

    de idei, s-au îmbunătăţit permanent parametrii tehnici, tehnologici, ergonomici

    şi de confort ai aeronavelor din ziua de azi, îmbinând în mod fericit ultimele

    descoperiri ştiinţifice din cele mai diverse domenii şi implementându-le în procesele de proiectare, fabricaţie, exploatare şi deservire a aparatelor de zbor

    de toate categoriile [54].

     Criteriile de natură economică au impus o tendinţă, de mare actualitate

    pe plan mondial, dată de modernizarea aeronavelor deja existente în exploatare,

    fără a interveni asupra structurii de bază a aeronavei. Problema a apărut în

    esenţă, datorită scurtării timpului de apariţie a noilor generaţii de echipamente

    de bord şi arme pe de o parte, şi prelungirii resurselor pentru platforme (aeronava ca structură), pe de altă parte. De asemenea, costurile relativ scăzute

    ale “upgrade”-ului în comparaţie cu cele de achiziţie a unei aeronave noi, au

    făcut ca majoritatea utilizatorilor să considere modernizarea echipamentelor de

    bord ca o opţiune viabilă. În această situaţie se reliefează o altă problemă,

    respectiv compatibilizarea echipamentelor mai noi sau mai vechi, cât şi a celor

    provenite de la fabricanţi diferiţi. Exemplele de adoptare a soluţiei modernizării

    4

sunt edificatoare: F 16, C 130, AH 1 Cobra, MIG 21, MIG 23, MIG 29, IAR

    330 Puma, iar lista poate continua.

     În acest domeniu, voi încerca pe parcursul tezei să dezvolt o serie de

    direcţii de acţiune în studiul şi dezvoltarea componentelor mecanice ale

    sistemelor de acroşare a muniţiilor pe elicopterele de atac, clarificând metodele

    fundamentale de analiză a structurilor, folosind exemple practice pentru

    evidenţiere. Abordarea temei se va face sistemic, plecând de la stabilirea

    cerinţelor operaţionale pe care trebuie să le îndeplinească elicopterul în sine,

    sistemul de armament şi în final sistemul de acroşarea a muniţiilor pe structură.

     Lucrarea constituie o metodă completă de investigare şi analiză a

    sistemelor de acroşare a muniţiilor pe elicopter începând din momentul

    proiectării acestora, continuând cu simularea folosind calculatorul electronic şi

    terminând cu încercările funcţionale ale sistemului prototip.

     Actualitatea şi importanţa temei tratate se regăsesc pe parcursul tezei.

    Astfel trebuie evidenţiate următoarele aspecte care sunt tratate:

    - studiul caracteristicilor tehnico-tactice ale principalelor tipuri de arme

    (armament reactiv) care se pot acroşa pe elicopterele militare;

    - prezentarea principilor de calcul şi construcţie a instalaţiilor pentru

    armamentul reactiv de pe elicoptere;

    - studiul influenţei reciproce dintre armamentul acroşat şi aeronavă;

    - studiul materialelor metalice folosite în construcţiile aeronautice;

    - studiul solicitărilor la care este supusă structura unui elicopter;

    - folosirea metodelor moderne de calcul şi utilizarea calculatoarelor

    electronice;

    - utilizarea Metodei Elementelor Finite în calculul structurilor;

    - transpunerea în practică a cerinţelor standardelor aplicabile sistemelor

    de acroşare a muniţiilor pe elicopter. Metodele de încercare prezentate

    pe parcursul tezei sunt conforme cu standardul MIL STD 810F, fapt ce

    denotă actualitatea metodelor de analiză a temei;

    - prezentarea şi implementarea mijloacelor moderne de experimentare,

    achiziţie şi prelucrare a datelor;

    - prezentarea rezultatelor probei dinamice la tragerea cu proiectile

    reactive nedirijate de pe elicopterul IAR 330 SOCAT.

    Atât industria aerospaţială, cât şi alte domenii ale tehnicii, necesită

    punerea la punct a unor tehnici adecvate de calcul, cât mai exacte şi uşor de

    aplicat în cercetare şi proiectare. Majoritatea problemelor de analiză structurală

    se reduc la determinarea soluţiilor unui sistem de ecuaţii diferenţiale cu

    satisfacerea unor condiţii. Pentru majoritatea problemelor practice, unica

    alternativă este de a soluţiona ecuaţiile ce descriu comportarea structurii folosind o metodă numerică.

    La structurile tipice pentru construcţiile aeronautice (structuri uşoare,

    cu performanţe superioare) este necesar să se investigheze comportarea

    structurii la deformaţii finite, precum şi includerea diverselor efecte

    5

(imperfecţiuni geometrice iniţiale, tensiuni iniţiale sau termice) care

    influenţează sensibil comportarea structurii. De aceea în ultimii ani s-a depus un considerabil efort pentru a dezvolta noi metode de analiză a sistemelor

    structurale neliniare, precum şi a structurilor cu imperfecţiuni geometrice

    iniţiale [197].

    Toate elementele structurale, cu variate condiţiuni de încărcare,

    tensiuni, imperfecţiuni geometrice iniţiale, diverse materiale şi condiţii de

    rezemare ce pot fi întâlnite în analiza structurilor aerospaţiale pot fi studiate sau

    proiectate în mod eficient cu ajutorul calculatorului electronic.

    Chiar dacă lucrarea de faţă nu reuşeşte să abordeze toate detaliile

    etapelor de studiu, proiectare şi încercare a componentelor mecanice ale sistemelor de acroşare a muniţiilor pe elicopterele de atac, ea constituie totuşi

    un material de bază şi de actualitate pentru acest domeniu.

    Utilizarea armamentului şi a muniţiilor pentru înarmarea aeronavelor,

    implică o serie de măsuri de siguranţă care trebuie îndeplinite obligatoriu şi

    necondiţionat. Printr-o abordare corespunzătoare a proiectării şi metodelor de

    încercare, se elimină posibilitatea apariţiei situaţiilor periculoase, pe timpul

    exploatării şi funcţionării sistemelor de armament de la bordul aeronavelor. Toleranţa faţă de posibilitatea apariţiei unor situaţii periculoase este zero [50].

    În ceea ce priveşte sistemul de acroşare a muniţiilor pe aeronave,

    principalele incidente care se pot ivi şi care trebuie evitate sunt:

    - funcţionarea necomandată a muniţiilor;

    - funcţionarea necomandată a instalaţiilor de armament (de exemplu,

    dezăvorârea necomandată a lacătelor de acroşare );

    - cedarea de material datorită suprasarcinilor;

    - cedarea de material datorită forţelor şi momentelor care apar în

    momentul lansării muniţiilor;

    - funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor datorită vibraţiilor;

    - modificarea caracteristicilor de zbor ale aeronavei, cu repercursiuni

    catastrofale asupra acesteia.

    Ţinând cont de aspectele menţionate mai sus, importanţa temei tratate în teză este evidentă. Dacă funcţionarea necomandată a muniţiilor este evitată

    prin adoptarea unor soluţii constructive corespunzătoare specifice construcţiei

    muniţiilor, în ceea ce priveşte celelalte incidente, acestea pot fi evitate prin

    proiectarea şi încercarea corespunzătoare a componentelor mecanice ale

    sistemelor de acroşare a muniţiilor. Importanţa metodelor şi tehnicilor de calcul

    şi încercare prezentate în teză este astfel evidentă.

    Una din cerinţele de bază pentru un elicopter militar este ca acesta să

    fie capabil să transporte o cantitate cât mai mare de muniţie acroşată. Cantitatea

    de muniţie acroşată este limitată însă de caracteristicile tehnico-tactice ale elicopterului şi de aceea trebuie găsită soluţia optimă de înarmare a

    elicopterului. Astfel muniţia acroşată trebuie să asigure o putere de foc

    corespunzătoare cu misiunile care sunt încredinţate aeronavei, dar în acelaşi

    timp nu trebuie redusă manevrabilitatea şi caracteristicile de zbor ale aeronavei.

    6

    Prin abordarea unor metode moderne de proiectare, construcţie şi încercare a sistemelor de armament, metode care sunt detaliate pe parcursul tezei, se pot

    găsi soluţii noi care să permită instalarea la bordul aeronavei a unei cantităţi cât

    mai mari de muniţie, în condiţii de siguranţă.

    În încheiere trebuie menţionat faptul că modalităţile de studiu şi

    analiză descrise în teză pot fi utilizate şi în alte domenii. Sistemul de acroşare al

    muniţiilor pe elicopter reprezintă un caz particular din calculul structurilor şi de

    aceea metodele de calcul pot fi aplicate cu uşurinţă şi la alte structuri din

    diverse domenii.

1.2 Obiectivele tezei.

     Calităţile de luptă ale unei aeronave se apreciază atât după

    caracteristicile de zbor (viteză, plafon, durată de zbor, manevrabilitate) cât şi

    după caracteristicile şi performanţele instalaţiei de armament. Datorită

    importanţei deosebite pe care o au elicopterele în cadrul câmpului de luptă, cât

    şi atenţiei care trebuie acordate pentru creşterea siguranţei în exploatare,

    problematica adoptării unui sistem de armament acroşat pentru elicoptere este

    foarte vastă. În momentul de faţă se caută soluţii noi pentru creşterea puterii de

    foc, mărirea gradului de supravieţuire în câmpul tactic, creşterea fiabilităţii

    sistemelor acestui tip de aeronavă.

     Teza de faţă este departe de a rezolva toate problemele care apar în

    faţa proiectanţilor unui sistem de armament acroşat pentru elicoptere, dar prin

    modalitatea de abordare, poate reprezenta o direcţie de dezvoltare ulterioară.

    Una din cerinţele de bază pentru un elicopter militar este ca acesta să

    fie capabil să transporte o cantitate cât mai mare de muniţie acroşată. Cantitatea

    de muniţie acroşată este limitată însă de caracteristicile tehnico-tactice ale

    elicopterului şi de aceea trebuie găsită soluţia optimă de înarmare a

    elicopterului. Astfel muniţia acroşată trebuie să asigure o putere de foc

    corespunzătoare cu misiunile care sunt încredinţate aeronavei, dar în acelaşi

    timp nu trebuie redusă manevrabilitatea şi caracteristicile de zbor ale aeronavei.

    Prin abordarea unor metode moderne de proiectare, construcţie şi încercare a

    sistemelor de armament, se pot găsi soluţii noi care să permită instalarea la

    bordul aeronavei a unei cantităţi cât mai mari de muniţie, în condiţii de

    siguranţă.

    Utilizarea armamentului şi a muniţiilor pentru înarmarea aeronavelor, implică o serie de măsuri de siguranţă care trebuie îndeplinite obligatoriu şi

    necondiţionat. Printr-o abordare corespunzătoare a proiectării şi metodelor de

    încercare, se elimină posibilitatea apariţiei situaţiilor periculoase, pe timpul

    exploatării şi funcţionării sistemelor de armament de la bordul aeronavelor.

    Plecând de la aspectele menţionate mai sus, mi-am propus atingerea

    următoarelor obiective pe parcursul tezei:

    7

    ? Abordarea sistemică a temei tratate, plecând de la cerinţele generale,

    continuând cu analiza teoretică folosind tehnica de calcul şi încheind

    cu probele experimentale;

    ? Analiza caracteristicilor tehnico-tactice ale principalelor tipuri de

    muniţii reactive care pot face obiectul acroşării pe un elicopter militar,

    în conformitate cu cerinţele specifice ducerii războiului modern;

    ? Analiza solicitărilor la care este supus elicopterul;

    ? Analiza influenţei reciproce dintre armamentul acroşat şi elicopter;

    ? Studiul materialelor metalice folosite în construcţiile aeronautice;

    ? Utilizarea metodei elementelor finite în calculul de rezistenţă al

    structurilor;

    ? Analiza prin simularea cu ajutorul tehnicii de calcul al

    comportamentului fermelor de acroşare pe timpul tragerilor şi a

    diferitelor evoluţii ale aeronavei;

    ? Stabilirea unor metode de încercare a sistemului de armament acroşat,

    în conformitate cu standardele în vigoare.

    ? Determinarea caracteristicilor modurilor proprii de vibraţie a fermelor

    şi interpretarea rezultatelor, în cazul tragerilor cu proiectile reactive

    nedirijate;

    ? Stabilirea şi implementarea unui sistem modern de experimentare,

    achiziţie şi prelucrare a datelor.

    Fiecare din obiectivele menţionate mai sus, au fost atinse pe parcursul

    tezei, dar tema tratată mai permite şi dezvoltări ulterioare. Datorită importanţei

    deosebite care trebuie acordată siguranţei personalului şi aeronavei în timpul

    exploatării precum şi a performanţelor care trebuie atinse de un astfel de sistem

    de armament, am acordat o atenţie deosebită atingerii obiectivelor propuse. Experienţa mea în ceea ce priveşte exploatarea unor sisteme de armament de pe

    elicopterele militare, m-a ajutat în înţelegerea importanţei deosebite pe care o

    siguranţa în exploatare.

1.3 Organizarea tezei.

     Noutatea şi caracterul complex al problemei abordate au necesitat şi

    impus tratarea a numeroase aspecte, începând cu elucidarea fundamentelor

    teoretice ale problemei, a tehnicilor de calcul şi analiză şi încheind cu analiza

    metodelor de încercare practice.

     Arhitectura lucrării de doctorat a fost astfel concepută încât să permită

    distingerea cu claritatea elementelor fundamentale, a dezvoltărilor necesare

    pentru îmbunătăţirea tehnicilor, precum şi a aspectelor de calcul numeric

    folosite.

     Capitolul 1 realizează introducerea în problematica temei tratate. Pe parcursul acestui capitol este justificată importanţa şi mai ales actualitatea

    8

acestei teme, privind din punctul de vedere al siguranţei în exploatare şi al

    cerinţelor operaţionale. Totodată sunt stabilite şi obiectivele urmărite de autor

    de-a lungul tezei şi viitoarele dezvoltări în domeniu.

     În capitolul 2, sunt prezentate principiile care stau la baza echipării

    unui elicopter cu un sistem integrat de avionică şi armament, compatibil cu

    cerinţele specifice ducerii războiului modern. Se trec în revistă cerinţele

    operaţionale care stau la baza dezvoltării elicopterelor de atac şi a sistemului de

    armament din înzestrarea acestora , precum şi principiile de înarmare ale

    elicopterelor. Totodată sunt prezentate şi analizate principalele tipuri de rachete

    (dirijate şi nedirijate) existente la ora actuală pe plan mondial şi care constituie

    categoria de armament care urmează să fie acroşat pe elicoptere. Ultimele

    subcapitole sunt destinate studiului sistemelor de acroşare existente în

    exploatare la ora actuală, organe de rezistenţă, declanşatoare, instalaţii de

    comandă, precum şi un studiu al materialelor folosite în construcţiile

    aeronautice. Toate aceste elemente, reprezintă punctul de plecare în dezvoltarea

    unui sistem nou de armament acroşat sau modernizarea unuia deja existent.

     Capitolul 3 abordează problema metodelor analitice de calcul a

    fermelor de acroşare din compunerea sistemului de acroşare a muniţiilor pe

    elicopter. Sunt stabilite principiile de calcul ale componentelor mecanice,

    solicitările la care este supusă structura aeronavei purtătoare pe timpul

    exploatării şi, un lucru extrem de important, influenţa reciprocă dintre

    armamentul acroşat şi aeronavă.

     În Capitolul 4 sunt prezentate fundamentele teoretice ale metodei

    elementelor finite, iar pe parcursul subcapitolului 4.2 este prezentată ca aplicaţie

    simularea comportării fermei de acroşare la solicitările funcţionale, folosindu-se

    metoda elementelor finite. Concluzia care se deprinde este aceea că metoda

    elementului finit reprezintă una dintre cele mai moderne metode, ea reuşind să

    rezolve multe din neajunsurile celorlalte metode. Prin folosirea acestei metode

    se poate realiza atât calculul de rezistenţă al piesei, dar se poate simula pe

    calculatorul electronic şi comportamentul acesteia pe timpul funcţionării.

     Capitolul 5 este dedicat metodelor şi rezultatelor experimentale de

    apreciere a comportamentului la solicitările funcţionale, a sistemelor de

    acroşare a armamentului pe elicoptere. Sunt trecute în revistă metodele,

    tehnicile şi metodologiile experimentale, precum şi aparatura de investigare

    folosită. Totodată sunt analizate unele prevederi ale standardelor în domeniu,

    dintre acesta de bază fiind MIL STD 810F, care stabileşte metodele de încercare

    la care trebuie să fie supus un produs din acest domeniu. Capitolul se încheie cu prezentarea probei experimentale la tragerea cu proiectile reactive nedirijate de

    pe elicopterul IAR 330 SOCAT şi interpretarea rezultatelor pentru o serie de

    solicitări.

     În capitolul 6 se face o evaluare globală asupra subiectului dezvoltat pe parcursul tezei, subliniindu-se utilitatea şi noutatea abordării, indicându-se

    posibilităţile de dezvoltare ulterioară. Autorul se opreşte asupra contribuţiilor

    9

proprii în ceea ce priveşte abordarea subiectului şi implementării unor noi

    aspecte, direcţiile de dezvoltare ulterioară rămânând deschise.

     Anexa prezentă în finalul tezei, cuprinde o serie de rezultate

    experimentale obţinute prin folosirea calculatorului electronic şi în cadrul

    probelor experimentale.

    În încheiere, aş dori şi pe această cale să aduc cele mai calde

    mulţumiri conducătorului ştiinţific, Col. (r) Prof. univ. Dr. Ing.

    NĂSTĂSESCU VASILE, pentru sprijinul substanţial, de un înalt

    profesionalism, pentru încurajări şi interesul constant manifestat în tot timpul pregătirii mele. Totodată, ţin să mulţumesc şi distinsului profesor Cdor. Prof.

    univ. Dr. ing. VLĂSCEANU NICULAE, care în calitate de membru în

    comisiile de evaluare a etapelor de pregătire prin doctorat – examene şi referate mi-a îndrumat cu competenţă continuarea cercetărilor până la

    realizarea tezei de faţă.

     De asemenea, mulţumesc în mod sincer, domnului Lt.cdor. Dr. Ing.

    NUŢU VASILE, pentru aportul deosebit pe care la avut în pregătirea mea ca

    inginer încă de pe băncile şcolii, conducerii S.C. STRAERO S.A şi în special

    domnului Director AQ SORIN OPRIŞAN, conducerii S.C. IAR S.A, fără de

    care teza de faţă nu ar fi existat.

    Mulţumesc de asemenea şi colegilor mei din cadrul Academiei

    Tehnice Militare şi din U.M.01961 Otopeni, pentru fructuoasele schimburi de idei purtate asupra temei, precum şi tuturor acelora care au crezut în mine,

    care au avut bunăvoinţa de a analiza lucrarea şi de a-mi comunica observaţiile şi sugestiile lor.

    Pentru studierea atentă şi pentru observaţiile interesante, pertinente şi constructive asupra tezei, sunt recunoscător şi aduc mulţumiri referenţilor

    ştiinţifici oficiali.

    Nu în ultimul rând, ţin să mulţumesc familiei mele şi în mod special

    soţiei mele, pentru încrederea şi sprijinul moral acordat, pentru orele şi zilele oferite ducerii la bun sfârşit a acestei lucrări.

    Celor dragi le dedic această lucrare.

    Bucureşti, mai 2005 Răzvan ROMAN

    10

    CAPITOLUL 2

    Stadiul actual privind realizările sistemelor de

    acroşare de pe elicopterele de atac.

    2.1 Consideraţii generale şi cerinţe operaţionale pentru

     aeronavele militare.

    2.2 Cerinţe operaţionale pentru elicopterele militare.

    Componenta de bază a elicopterelor de atac şi multifuncţionale este

    însă sistemul de avionică şi armament ambarcat, a cărui performanţă este

    determinantă pentru eficacitatea operaţională a aeronavei. Practic la ora actuală,

    în lume, soluţia elicopterului de atac şi sprijin la sol care are la bază un sistem

    integrat de avionică şi armament este unanim acceptată şi folosită [43].

    Folosirea unui astfel de sistem generează o serie de cerinţe specifice privind componenţa şi structura subsistemelor sistemului de avionică şi armament

    integrat al elicopterului, respectiv:

? instalarea de sisteme de navigaţie de mare precizie, de regula unul autonom

    (inerţial INS, în majoritatea cazurilor şi mai rar Doppler) conjugat cu GPS; ? afişarea automată la bord pe unul sau mai multe display-uri color

    multifuncţionale - MFCD, a hărţii digitale a zonei survolate, împreună cu

    toate datele necesare pentru desfăşurarea misiunii;

    ? harta digitală a zonei de operaţii, pregătită la sol, la mai multe scări, se

    stochează pe hard-disc şi apoi se păstrează depozitata în permanenţă la

    bordul aeronavei; misiunea de zbor, cu toate datele tactice (ţinte, locuri de

    dislocare trupe amic-inamic, linia frontului) şi cele necesare desfăşurării

    zborului, se pregăteşte la sol, se încarcă pe o dischetă care este preluată de

    către pilot, care la rândul său, transferă datele de pe aceasta în sistem; ? afişarea datelor necesare pentru zborul în IFR pe display-uri

    multifuncţionale (monocrome MFD sau color MFCD) şi pe sisteme de

    vizualizare pe casca, pentru a asigura zborul la joasă înălţime, cu privirea

    afară;

    ? instalarea unuia sau a două calculatoare centrale de bord (al doilea de

    regulă pentru redundanţa în situaţia defectării celui de bază), pentru a

    efectua calculele de navigaţie, corecţiile balistice de tragere cu armamentul

    de bord, a implementa logica selectării armamentului şi securitatea

    tragerilor, generarea simbologiei pentru display-uri şi integrarea sistemelor

    de arme şi avionică precum şi a senzorilor din definiţia de bază a aeronavei;

    11

    ? asigurarea unei interfeţe ergonomice om-maşină, care să reducă la minim nivelul de solicitare al echipajului la bord pentru îndeplinirea misiunii; în

    componenta acestuia intră şi subsistemul de comenzi unificat pe manşele

    de pas ciclic şi colectiv, HOCAS (Hands On Colectiv And Stick), care

    asigură posibilitatea comandării sistemului de avionică şi de armament

    direct de pe comenzile de zbor, pentru a facilita echipajului efectuarea

    zborului la joasă înălţime în siguranţa (pilotului i se asigură facilitatea de a

    privi numai afară pentru a zbura în siguranţă fără a fi nevoit să părăsească

    comenzile de zbor sau să îşi abată privirea în cabină pentru a opera

    sistemul);

    ? instalarea la bord a unor sisteme vizuale şi auditive de alarmă a echipajului

    în situaţii de avarie, la apariţia de obstacole periculoase pentru securitatea

    zborului, la iradiere laser, radar şi la apropierea de aeronava a rachetelor autodirijate lansate de către inamic;

    ? instalarea de sisteme de contramăsuri electronice, de bruiaj radar şi termic

    (împotriva rachetelor aer/aer autodirijate) şi lansatoare de capcane termice;

    ? instalarea de sisteme de identificare amic-inamic-IFF (Identification Friend

    and Foe) şi interogatoare de recunoaştere a apartenenţei statale (de regula

    aceste sisteme se instalează şi funcţionează în regim neintegrat, fiind vitale

    pentru supravieţuirea în câmp tactic);

    ? instalarea a cel puţin două staţii de radio-comunicate (una de bază şi alta de avarie), cu emisie secretizată şi data link pentru a transmite la sol datele de

    cercetare achiziţionate în timp real prin intermediul dispozitivului

    electrono-optic; setarea parametrilor, selectarea staţiilor radio şi comanda acestora să poată fi făcută prin consolele de la postul de pilotaj, automat de

    către calculatorul de bord sau manual în regim de avarie, de pe panourile de

    comanda dedicate;

    ? echiparea personalului navigant cu caşti de zbor specializate pentru zborul la joasă înălţime, ziua şi noaptea, care să permită observarea mediului

    exterior, afişarea informaţiilor vitale pentru zbor pe display-urile de zi şi de

    noapte ataşate pe cască; pe timpul zborului de noapte să sigure

    intensificarea luminii reziduale provenită de la Luna şi stele, prin reflexie

    pe frunze şi iarba, şi totodată, un câmp vizual cât mai larg; de asemenea

    casca trebuie să permită aservirea tunului turelat şi a dispozitivului

    electrono-optic, automat, la linia de vizare a pilotului; cele mai avansate

    caşti pentru elicopterele de atac sunt cele integrate, însă se mai folosesc

    pentru noapte soluţiile de cască individuală pe care se ataşează o montură

    pentru ochelari de vedere pe timp de noapte (NVG - Night Vision Goggles,

    generaţia a-II-a şi mai nou generaţia a-III-a) şi pentru display-urile de zi

    şi de noapte;

    12

Report this document

For any questions or suggestions please email
cust-service@docsford.com